Studii efectuate asupra eschimoşilor au arătat că, în condiţiile în care regimul lor alimentar este format în cea mai mare parte din produse de peşte şi diverse fructe de mare, frecvenţa bolilor cardiovasculare este foarte scăzută. Totodată, s-a observat că în alimentaţia acestora, carbohidraţii (glucidele) au o pondere mult mai mică decât proteinele şi grăsimile, în societatea modernă se consumă, de asemenea, multe proteine şi lipide în schimb, principala cauză a mortalităţii o reprezintă bolile cardiovasculare.
Deoarece, indiferent de zona geografică, conţinutul în lipide al unei alimentaţii normale este aproximativ acelaşi, s-a ajuns la concluzia că sursa efectului protector este uleiul de peşte. La eschimoşii care consumă carne de peşte şi focă, apariţia infarctului de miocard este de aproximativ 400 de ori mai mică decât în societăţile civilizate. Prin consumul acestor alimente, acizii graşi Omega 3 se acumulează în organism în cantităţi de cel puţin 10 ori mai mari decât în urma alimentaţiei obişnuite.
Uleiul de peşte are în compoziţie acizi graşi nesaturaţi cu lanţuri lungi de atomi de carbon, cei mai importanţi fiind acidul eicosopentaenoic şi acidul docoso-hexaenoic care sunt implicaţi în sinteza prostaglandinelor, reglatoare a numeroase procese biochimice. Prostaglandinele sunt implicate în răspunsul imun, funcţionalitatea aparatului cardiovascular, reduc nivelul colesterolului şi al trigliceridelor, împiedică agregarea trombocitară, şi astfel scad riscul de ateros-deroză, hipertensiune arterială şi infarct de miocard. Deoarece reduc viscozitatea sângelui, contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie sangvină, crescând aportul de oxigen al ţesuturilor.
Este cunoscut că, la diabetici, riscul apariţiei bolilor cardiovasculare este de cinci ori mai mare. La eschimoşi se constată un nivel scăzut al lipidelor în sânge şi o toleranţă normală la glucoza, în condiţiile unui consum crescut de glucide (obişnuit în ţările occidentale), nivelul lipidelor în sânge creşte, iar toleranţa la glucoza scade, favorizând astfel apariţia diabetului.
Cercetările efectuate pe animale de către medicul american David P. Rose au aratat ca acizii Omega 3 pot preveni cancerul la san (care are o frecventa foarte scazuta la eschimosi), precum si de cel de colon (intestinul gros).
In 1994, revista medicală New England Journal of Medicine publica un studiu ce arăta că fumătorii care consumă peşte se îmbolnăvesc mai rar de bronşită şi emfizem pulmonar (uleiul de peşte reduce inflamaţia şi contracarează efectele nocive ale fumului de ţigară).
Consumul de ulei de peşte oferă speranţe şi celor afectaţi de psoriazis. Cercetătorii japonezi au administrat acid aicosopentaenoic pacienţilor suferinzi de psoriazis, care au înregistrat ameliorări după două-trei luni de tratament, acestea persistând pe toată durata tratamentului.
Deoarece acizii graşi din uleiul de peşte cresc sinteza de prostaglandine şi prostacicline, au şi efecte antiinftamatoare, fiind recomandaţi şi în tratamentul inflamaţiilor cronice (afecţiunilor reumatismale), în aceste afecţiuni, după câteva luni de tratament cu ulei de peşte, s-a constatat ameliorarea certă a durerilor matinale.
Acizii graşi Omega 3 acţionează şi asupra sistemului imunitar, crescând rezistenţa la infecţii. Se mai pot recomanda şi în unele boli ale sistemului nervos (scleroza în plăci). Administrarea uleiului de peşte s-a dovedit a fi utilă şi în protejarea pielii. Concentraţia cea mai mare în acizi graşi nesaturaţi Omega 3 o au somonul şi heringul.
Atenţie! Acizii graşi nesaturaţi sunt deosebit de sensibili faţă de radicalii liberi; de aceea, în paralel cu administrarea uleiului de peşte sau a uleiului de Primula, se recomandă consumul de preparate antioxidante.
OMEGA 3 FISH OIL
100 capsule gelatinoase
o capsulă conţine:
Ulei concentrat de peşte care are în componenţă: ....1000 mg
EPA (acid eicosapentaenoic) 180 mg
DHA (acid docosahexaenoic) 120 mg
Vitamina E 10 U.I.
Recomandari Mod de administrare
Absorbirea si arderea grasimilor
Accident vascular (prevenire)
Acc. vascular (trat. de la a 21 zi )
Activitate fizica (stimulator)
Adult (18-50 ani) - profilactic
Afectiuni articulare degenerative
Afectiuni cariace
Anti inflamator (anti reumatismal)
Aparat cardiovascular
Aparat respirator (afec. pulmonare)
Artroza
Asm, asm bronsic
Arteroscleroza
Avort (prevenire)
Boala Alzheimer
Boala Crohn
Bronsita
Cancer de colon
Cancer la plamani
Cancer mamar
Circultie sanguna (imbunatatire)
Colesterol (scadere)
Coxartroza
Deficit Ca si Mg (asimilare, fixare)
Dermatite, dermatoze
Discopatii
Enfizem pulmonar
Ferilitate
Fibrom uterin
Fumat
Glaucom
Hemoroizi
Hernie de disc
Hipertensiune arteriala
Insuficienta cardiaca
Lumbago, sciatica (dimin. dureri)
Lupus eritematos
Menstruatii neregulate
Osteoporoza
Parkinson
Poliartrita reumatodoida
Persoane in varsta - profilactic
Psoriazis
Rahitism
Reumatism
Scleroza multipla
Silicoza
Spasmofilie
Spondiloza
Spondiloza anchilopoetica
Steatoza hepatica (grasimi in ficat)
Sterilitate (tratament)
Tromboflebita
Tuberculoza (TBC)
Varice
Vase sange (fragilitate) |
1-0-1
1-0-1
1-1-1
1-0-1
1-0-0
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-1-1
1-1-1
1-1-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-1-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-1-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1
1-0-1 |
|